VIDEO | Mii de medicamente ieftine au dispărut din România. Cum explică producătorii că medicamente esențiale în tratarea unor boli, care costau 5 lei, nu se mai produc și au fost înlocuite cu tratamente tot mai scumpe

Aproximativ 3.000 de medicamente au dispărut de pe piața din România, în ultimii ani. Pacienții plătesc din ce în ce mai mult pentru medicamente generice, din cauza politicilor de preț și de taxare stabilite de Guvern, la care se adaugă creșterea accelerată a costurilor de producție, generată de pandemie și de războiul din Ucraina. Astfel, s-a ajuns la situația paradoxală în care pacienții au la dispoziție medicamente inovative, care au prețuri mari, dar nu au acces la medicamente generice, mai ieftine.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) trage un semnal de alarmă și solicită Guvernului să ia de urgență măsuri care să asigure accesul pacienților români la tratamente și care să protejeze bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

“Dispar zi de zi medicamente”

Simona Cocoș, președintele APMGR, a spus că taxa clawback trebuie redusă la 15% pentru medicamentele generice. În prezent, pentru medicamentele generice de import compensate 100% și cu prețuri până la 50 de lei, se plătește o taxă clawback de peste 28%, deși legea prevede 20%.

“Medicamentele ieftine dispar din piața pentru că producătorii nu-și mai pot permite să le mențină. Producătorii de medicamente generice sunt foarte responsabili și nu-și doresc să retragă medicamente de pe piață, însă la un moment dat nu mai pot susține costurile legate de medicamente. Există preț fixat de Ministerul Sănătății, acesta este cel mai mic din Europa. Există inflație care afectează toate componentele care intră în producția unui medicament, s-au scumpit materiile prime, ambalajele, curentul electric, gazele, iar toate acestea influențează prețul medicamentului.

Prețul unui medicament nu poate fi majorat pentru că este fixat de Ministerul Sănătății și, în plus, avem și taxa clawback. Toate aceste lucruri duc la dispariția medicamentelor.

Există un paradox pe piață, pentru că, prin dispariția acestor medicamente foarte accesibile ca preț, pacienții ajung să cumpere medicamente mai scumpe, să plătească mai mult. De asemenea, și statul plătește mai mult, pentru că plătește mai mult pe compensarea unui medicament mai scump”, a explicat Simona Cocoș.

În timp ce tot mai multe medicamente generice ies de pe piața din România, CNAS va ajunge să cheltuiască tot mai mult din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, pentru că va compensa medicamente mai scumpe.

“Noi avem propuneri pentru autorități, și anume reducerea taxei clawback, ajustarea prețurilor medicamentelor cu inflația. Cel puțin, Ministerul Sănătății pare că este de acord și încercă să facă ceva, dar până acum nu s-a întâmplat nimic.

Dispar zi de zi medicamente. Ajustarea prețurilor cu inflația este soluția. Adică să permită o creștere de prețuri cu inflația, atât cât este inflația, în așa fel încât producătorii să poată acoperi aceste creșteri de prețuri și să nu fie nevoiți să retragă produsele de pe piață, și să fie redusă taxa clawback, pentru că acolo este o problemă și o mare nedreptate.

Producătorii, mai ales pentru produsele foarte accesibile ca preț, până în 50 de lei, plătesc mai mult decât spune legea. Legea spune că pentru un produs de import trebuie să plătești 20%, iar noi plătim 28%, pentru că taxa se aplică la prețul întreg al medicamentului, care cuprinde și marjele farmaciei și ale distribuitorilor”, a mai spus președintele APMGR..

Cum a dispărut de pe piață cel mai ieftin medicament pentru epilepsie

Un medicament esențial pentru pacienții cu epilepsie a ieșit de pe piață. Simona Cocoș spune că lipsa acestor produse este un real pericol.

“Poate cel mai cunoscut medicament care a dispărut este pentru epilepsie, o boală gravă. A dispărut Carbamazepina, un produs foarte accesibil, o cutie cu medicamente costa 5 lei. Nu se mai poate produce. Dacă pentru un tratament acut îți poți permite să plătești un pic mai mult, pentru un tratament pe termen lung trebuie să plătești în fiecare lună mai mult și, la un moment dat, nu-ți mai poți permite”, a precizat Simona Cocoș.

Fără economiile aduse de medicamentele generice, Guvernul nu ar fi putut susține cererea tot mai mare de medicamente din ultimii ani. Un studiu realizat recent de IQVIA arată că 70% dintre pacienții români se tratează cu medicamente generice și acestea, numai în perioada 2015 – 2021, au determinat economii de peste 780 de milioane de euro la bugetul CNAS.

“Economia o facem atunci când oferim pacientului diagnosticul la timp și tratamentul la timp. În momentul în care nu putem face aceste lucruri, este clar că noi, ca și autoritate, ca stat, vom cheltui mult mai mult cu alte servicii conexe, alte servicii medicale care sunt mult mai scumpe decât medicamentele ieftine care părăsesc piața. Noi trebuie să găsim soluții ca să restrângem cât mai mult, ca aceste medicamente să rămână în piața românească.

Cu cât ele pleacă, noi avem două soluții. Ca și pacient, să nu ne permitem să cumpărăm alte medicamente și atunci să renunțăm la tratament și orice renunțare la tratament, știm cu toții, ce consecințe poate avea pentru un pacient cronic. A doua soluție ar fi ca autoritățile să aducă acele medicamente ieftine care pleacă, prin autorizație de nevoi speciale, ceea ce înseamnă că le cumpără de pe piața liberă cu de 3-4 ori mai mult decât ar costa în România”, a spus președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), Radu Gănescu.

Medicamentele generice sunt echivalentele medicamentelor originale ale căror brevete au expirat. Ele conțin aceeași substanță activă ca și produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al dozei, concentrației, căii de administrare, siguranței, eficacității și indicațiilor terapeutice.

“În momentul în care intră un generic pe piață, avem două efecte directe. În primul rând, crește accesul pacienților la tratament, crește numărul de pacienți care sunt tratați cu acea moleculă. Al doilea efect direct este scăderea costurilor. Avem un spațiu bugetar creat imediat după intrarea genericelor pe piață. Efectul indirect este că prin acest spațiu bugetar putem face altceva cu banii. Este intuitiv că în momentul în care un generic este înregistrat, ar trebui ca imediat să fie accesibil. Ar trebui ca politicile de preț, politicile de compensare să permită accesul imediat al pacienților la acest produs”, a spus vicepreședintele APMGR, Daniel Bran.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | De ce lipsesc medicamente din farmacii, în special antibiotice, Nurofen și Panadol. „Este o criză reală. Nu au ieșit de pe piață, dar cantitățile sunt limitate”